Skip to content

Așezare geografică

Comuna Ţiţeşti este situată în partea de nord-est a judeţului Argeş, la o distanţă de 20 km de municipiul Piteşti.

Din punct de vedere fizico-geografic, localitatea este aşezată în Podişul Getic şi anume în Platforma Argeşului, pe valea Râului Târgului. Partea sudică a comunei Ţiţeşti ocupă o mică parte a Piemontului Cândeşti o altă subdiviziune a Podişului Getic. Localitatea a apărut şi s-a dezvoltat în valea” Râului Târgului”, ocupând terasele şi lunca acestui râu.

Relieful major se compune din: dealuri, terasele şi lunca majoră a râului. Este o localitate rurală de tip liniar specifică zonelor deluroase din România, gospodăriile fiind aliniate de-a lungul văii sau drumului.

Satele Bucşeneşti-Lotaşi şi Cişmea, ocupă o terasă medie întinsă din stânga Râului Târgului şi o mare parte din lunca acestui râu. Sunt situate la o înălţime medie de 300-345 m în partea vestică şi centrală a localităţii.

Satul Valea Mânăstirii este situat pe versantul stâng al Văii Mânăstirii în partea de răsărit a comunei.
Satul Valea Stânii este situat în partea central -sudică a comunei, pe o terasă medie a Râului Târgului.

Caracteristici climatice

Clima este temperat continentală moderată de dealuri, cu influenţe de tranziţie (estice). Climatul de deal este influenţat de prezenţa unor fenomene de întrepătrundere a elementelor climatice atât dinspre munte cât şi dinspre câmpie. Ca subtip, clima este de dealuri joase (sub 500 m) şi de vale intracolinară.

Elementele climatice:

– temperatura medie anuală este de 8-9 grade C;
– temperatura medie a lunii iulie oscilează între 18-20 grade C;
– temperatura medie a lunii ianuarie este de -3…-5 şi chiar mai coborâte cu 1-2 grade întrucât aici ajung mase de aer reci, geroase, venite din estul Europei.

Ca fenomene meteorologice extreme pot fi menţionate : grindina, furtuni, foarte rare deoarece comuna se află situată la adăpostul dealurilor acoperite cu vegetaţie pomicolă şi arboricolă.

– Precipitaţiile medii anuale oscilează între 700 şi 800 mm. Căderea precipitaţiilor este neregulată atât în timpul anului cât şi de la un an la altul. Cele mai multe precipitaţii cad primăvara iar cele mai puţine toamna. Sunt ani ploioşi când se înregistrează chiar dublul valorii medii multianuale şi ani secetoşi când acestea ajung la jumătatea acestei valori. În comuna Ţiţeşti, nu s-au înregistrat fenomene majore de risc natural de tipul inundaţiilor sau viiturilor deoarece gradul  de înclinare al văilor permanente şi temporare fiind destul de mare.

Reţeaua hidrografică

Cel mai important curs de apă curgătoare este Râul Târgului ce are curgere permanentă . Râul Târgului are izvoarele în Masivul Iezer Păpuşa fiind cel mai important afluent al Râului Doamnei.

În partea de sud a comunei se află pârâul Argeşel ce reprezintă şi limita cu oraşul Mioveni.

Mai poate fi menţionată Valea Mânăstirii un afluent cu un regim de scurgere temporar (seacă în fiecare an) şi câteva gârle locale cu scurgere doar o mică parte a anului. Apele menţionate de pe teritoriul comunei aparţin bazinului hidrografic al râului Argeş.

Cele mai mari debite se înregistrează primăvara (martie), când cad precipitaţii bogate şi are loc topirea zăpezilor montane şi subcarpatice.

Viiturile maxime ale Râului Târgului coincid în timp cu cele ale râului Argeş (înregistrate la staţiile hidro-meteo) din anii: 1941, 1972, 1975.

Lacurile sunt puţine pe teritoriul localităţii, cel mai important fiind în satul Valea Stânii, un lac cu o suprafaţă ce oscilează între 200 şi 500 m pătraţi şi o adâncime de 4-6 m, cu alimentare pluvială şi din izvoare. Există şi în celelalte sate, mici lacuri cu regim intermitent situate în lunca minoră a Râului Târgului şi în zona de dealuri. Nu există lacuri de acumulare, acumulări piscicole, iazuri. În perioada comunistă au fost executate câteva lucrări hidrotehnice ca : diguri de ciment în partea inferioară a vâlcelelor (Valea Albului) utilizate ca mici lacuri de acumulare (pluvială şi izvoare) în agricultura cooperatistă. Mai pot fi menţionate lucrări pe malurile Râului Târgului pentru stoparea eroziunii laterale ce afecta terenurile agricole.